Stats

 

Totalul afișărilor de pagină

Jandarmii nu au dreptul sa faca perchezitie corporala

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Marius Militaru, spune că măsurile de control preventiv sunt legale.
Acesta a mai adăugat că, potrivit situaţiei, forţele de ordine pot fi suplimentate.
Şi reprezentanţii Jandarmeriei Române spun acelaşi lucru, justificând acţiunea prin agresivitatea de care ar fi dat dovadă manifestanţii.
"Jandarmeria acţionează în cadru legal şi toate măsurile se încadrează în spiritul legii. Persoanele respective au manifestat un comportament violent, au încercat să blocheze drumul. Jandarmeria nu va tolera încălcări ale legii, dar vom fi alături de cetăţeni la manifestaţiile care se vor desfăşura în mod paşnic", a declarat purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, Florin Hulea.
Jandarmii nu au dreptul să facă percheziţie corporală, ci control corporal preventiv
Şeful Direcţiei Ordine şi Siguranţă Publică din Jandarmeria Română, Aurel Moise, a declarat că se face confuzie între "percheziţie", care presupune controlul până la piele şi anumite reguli, şi pe care jandarmii nu au dreptul să o facă, şi "controlul corporal preventiv", care este mai sumar şi se realizează prin pipăire, cu scopul de a identifica persoanele care au asupra lor obiecte cu care pot tulbura liniştea publică.

Şi acum să explicăm tuturor capetelor seci din Jandarmerie de ce nu au dreptul să facă nici control corporal preventiv şi nici să ne atingă corporal sub nici o formă:
(N.M.: Explicaţia este dată de juristul de drept penal Mihai Popov printr-un studiu, care face lumină într-o dispută extrem de actuală şi importantă pentru libertatea şi siguranţa cetăţeanului.)



Perchezitie pentru protectie


Mai deunazi, la orele 12,00, reprezentantul Jandarmeriei Romane, vasnica ocrotitoare a drepturilor si libertatilor noastre cetatenesti si tot atat de iubita de catre noi, invoca drept temei al perchezitionarii corporale a demonstrantilor -  prevederile art. 27, alineatul 3, litera "c" din Legea nr. 550/2004, precum si pe cele ale art. 13 (?!), alin. 1, litera "c" din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice.
Asadar, in acceptiunea respectivului reprezentant, in scopul protectiei noastre, a tuturor, jandarmii, aparatori ai drepturilor noastre, au procedat in conditiile legii, exclusiv in interesul nostru, la perchezitionarea, legitimarea si fotografierea manifestantilor pasnici ce au iesit "in strada" (neaparat "in strada" si nu "pe trotuar"). Facand aici o mica paranteza, nu-mi pot reprima o intrebare: ati observat ca in Romania si in special in Bucuresti, manifestatiile "de strada", asa cum sunt clasificate de intreaga mass-media, se desfasoara "pe trotuar" (?!).
Organele de ordine in general si Jandarmeria in special s-au indragostit brusc de carosabil.
Dragostea Jandarmeriei fata de carosabil si fata de respectarea neabatuta a Legii ne emotioneaza pe toti. Pentru carosabilul din Bucuresti, din centrul acestuia; ca sa nu mai amintim de drumurile si de autostrazile (care?!) tarii, tot atat de iubite, pe cat de ocrotite.


Jandarmeria, prin distinsul ei reprezentant, ne-a explicat la cote de maxima 
audienta, in direct si fara a se feri (ieri, precum ne va explica si azi), ca a actionat in conditiile legii... si in interesul legii...
Ca in baza "Legii" si intru apararea "Ei" si exclusiv in scopul protectiei noastre, a legitimat, fotografiat, a "controlat corporal" si a "retinut" din randul celor ce vroiau sa intre in Piata Universitatii 100 si ceva de persoane.


Nu ne-a mai explicat si care sunt "temeiurile de drept" in  baza carora a calcat la propriu in picioare (expresia corecta este "au jucat in picioare") nenumarati demonstranti "nepasnici".
Cand, unde si in ce sistem am mai vazut noi lucrurile acestea ? De constatat, le-am constatat in 21 Decembrie 1989...
De vazut, insa, in fata camerelor de luat vederi, in ochii opiniei publice, nu le-am vazut inca pana acum, cel putin la noi... Pana acum! Sau poate am mai vazut candva... dar parca nu la televizor. Parca am mai vazut, aievea, cetateni ai Bucurestilor calcati in picioare, molestati, adusi in stare de nesimtire, neantizati, sub "priveghiul" militienilor deveniti "politisti" – incepand cu data de 14 iunie 1990. Mai mult chiar, am vazut cu totii fortele de ordine care, in apararea "fragilei democratii", procedau pe loc la adoptarea masurilor legale... preluarea si arestarea celor molestati din mana minerilor ce ii "demascasera" si evident identificarea drept elemente antisociale... Pe ei, pe cei molestati si nicidecum pe agresori!
Asadar poate sa fie si Revolutie, dar sa aiba voie de la politie, ca doar ea are dreptul "sa dea focuri in oras".


Control corporal, nu perchezitie


Sa revenim dar la fapte si la textul legii: Doritorii de participare la demonstratii au fost legitimati, fotografiati, "controlati corporal" (nu perchezitionati, fereasca Sfantul!).


Multi dintre ei au fost nu retinuti, ci "condusi" la sectiile de politie, chiar daca treceau, pur si simplu, pe strada, catre casa dar in centrul capitalei!
Reprezentantul Jandarmeriei ne asigura ca au procedat strict legal, strict regulamentar.


Ia sa vedem!


Articolul cu pricina (27 din Legea nr. 550,) – vorbeste in alineatul 3, despre faptul ca personalul militar (!) al Jandarmeriei Romane are dreptul sa efectueze "control corporal preventiv" asupra persoanei si bagajului acesteia, in urmatoarele situatii:


a) deci exista indicii CLARE (?) ca s-a savarsit, se savarseste, sau se pregateste savarsirea unei infractiuni... , ...
c) daca PERSOANA (adica cea de mai sus, sublinierea noastra P.M.) -  participa la adunari publice sau in „alte locuri”, in care este interzis accesul cu arme, produse ori substante periculoase! (vezi accesul in cladirea Parlamentului, cladirile Parchetului, instante, etc. - sublinierea noastra P.M.).


Pe baza acestui text, raportat la prevederile art. 13, alin. 1, lit. "c" din Legea nr. 60/1991, considera Jandarmeria (prin purtatorul ei de cuvant) ca este indreptatita sa efectueze "controlul corporal" (si nu "perchezitia corporala") asupra tuturor celor ce doresc sa patrunda in perimetrul Pietei Universitatii pentru a manifesta "spontan".


A omis sa ne spuna ca in prealabil, i-a si legitimat si fotografiat... inainte de a fi "controlati corporal".


Deducem din cele de mai sus un fapt, si anume ca Jandarmeria apreciaza ca ar avea dreptul (salutat de altfel cu entuziasm de presa si televiziunile "neaservite puterii") sa controleze corporal, sa legitimeze, fotografieze si inregistreze, in prealabil, pe toti cei dornici de participare la mitingul spontan, organizat pe cat de spontan pe atat de democratic, numai dar numai si numai pe trotuar si pe treptele dinspre Teatrul National !


Dar, in ultima instanta, care este de fapt diferenta specifica dintre "controlul corporal" si "perchezitia corporala"? In ce anume ar consta aceasta diferenta din al carei continut constitutiv Jandarmeria acestui stat, pe cat de democratic, pe atat de uman, capata atat de largi  si "unanim" acceptate prerogative "plenare" ?
Diferenta ar consta in primul rand in terminologie, dupa cum a subliniat  distinsul reprezentant al Jandarmeriei.


Revenind acum, pentru ca, furat de gand, m-am abatut, exista diferenta intre controlul si perchezitia corporala, asa cum sustine Jandarmeria?


Fals! "Controlul corporal" ca si "perchezitia corporala" – constituie (reprezinta), terminologic vorbind, unul si acelasi lucru; controlul, scotocirea, pipairea, examinarea corporala a persoanei, prin contact fizic si nicidecum prin mijloace de examinare imagistica ce nu vatama demnitatea persoanei.


Aceasta este o prima observatie. Din punct de vedere fizic, material, perchezitia corporala ca si controlul corporal se realizeaza identic; prin pipaire, scotocirea, examinarea (la piele, daca este necesar) a persoanei!


Intimitatea, demnitatea persoanei, integritatea ei, sunt grav (si iremediabil) injuriate, vatamate, restrictionate, calcate in picioare. Asadar, din acest punct de vedere, nicio diferenta!


Exista in schimb altele, pe care Legiuitorul la data adoptarii Legii Jandarmeriei a incercat, in chip viclean, sa le ocoleasca, la adapostul terminologiei...


Perchezitia corporala, in concordanta cu drepturile omului?


Perchezitia corporala, ca institutie, este reglementata prin Constitutie (si evident in cuprinsul Codului de procedura penala) - vezi art. 23, alin. 2 din Constitutia Romaniei.


Constitutie a Romaniei, care, prin prevederile art. 20, mai stabileste ceva si anume ca "Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor (!?) vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului!"


Or, ce ne  spune noua in "preambul" aceasta "Declaratie Universala" ?


Ne spune faptul ca este ESENTIAL ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca OMUL SA NU FIE SILIT SA RECURGA CA SOLUTIE EXTREMA, LA REVOLTA IMPOTRIVA TIRANIEI SI ASUPRIRII (!!)


Ne mai spune (ea, "Declaratia") ca "orice persoana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale" (art. 3).


Ne mai spune, asisderea, ca "Fiintele umane se nasc libere si egale in DEMNITATE SI DREPTURI" (art. 1)


Ne mai spune ca "nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau TRATAMENTE CRUDE, INUMANE SAU DEGRADANTE (!!!) - articolul 5 din Declaratie.


Cine are urechi de auzit


Se aude, Jandarmeria Română?!


Se aude, reprezentanţi ai Televiziunilor "neaservite", care va entuziasmati atunci cand cetatenii tarii noastre sunt cu totii "controlati corporal" – pentru asigurarea linistii noastre (?)


În fine, sa nu uitam ce ne mai afirma Declaratia, ca "orice persoana are dreptul la satisfactie efectiva din partea instantelor nationale competente impotriva celor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin Constitutie sau lege (art. 8 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului).

Se aude, distinsi reprezentanti ai Ministerului Public?
Se aude, distinsi reprezentanti ai Parchetelor Militare?!


Oricand si asupra oricui


Sa revenim, asadar. Am vazut o parte a diferentei specifice dintre "controlul corporal" si "perchezitia corporala". Mergem mai departe, spre a ne lamuri in privinta motivelor pentru care Statul, prin organismul sau legislativ, a "scapat” in mod pervers aceasta expresie nefericita atunci cand, la adoptarea Legii Jandarmeriei, a resimtit nevoia sa imputerniceasca aceasta institutie (demna continuatoare a fostelor trupe de securitate) la "controlul corporal”, oricand si asupra oricui, in conditiile legii si in incidenta unui Stat de Drept, evident si neaparat "Democratic" …


Perchezitia corporala, spre "deosebire” de “controlul corporal”, este reglementata nu numai de Constitutie. Baza reglementarii, sediul acestei reglementari se afla in Codul de procedura penala (art. 100, alin. 2 si art. 100, alin. 5, astfel cum a fost modificat prin Titlul I, pct. 54 din Legea nr. 356/2006.


Ce trebuie sa retinem, in esenta?


In primul rand, dincolo de modul concret de efectuare, trebuie sa retinem faptul ca ea  poate fi dispusa, dupa caz, de organul de cercetare penala, de procuror sau de catre judecator!

Stim cine este, ce reprezinta institutia procurorului sau judecatorului.



In schimb, organul de cercetare penala ne poate nedumeri, dar numai pentru moment caci, potrivit art. 201 din Codul de procedura penala, organele de cercetare penala sunt:



a) organele de cercetare ale politiei judiciare;


b) organele de cercetare speciale (vezi art. 201, al. 3 C. pr. pen.)

Unde sunt reprezentantii Jandarmeriei in raport cu poporul roman? Apar ei in randul acestor organe ? Evident, nu! Si atunci?




Atunci putem sa conchidem ca omul-cetateanul nu poate fi perchezitionat corporal oricand, pentru orice si de catre oricine. Evident ca nu! Acest lucru poate fi efectuat in cazuri temeinic justificate (nu intru eu in amanunte) si numai in raport de savarsirea unei infractiuni, caz in care - vezi art. 100 si 98 din C. pr. pen. - persoana tagaduieste detinerea obiectelor sau inscrisurilor, cele din art. 98 sau ori de cate ori exista indicii temeinice (retineti cuvantul “temeinic”) ca efectuarea unei perchezitii este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor, probe care sunt de natura sa stabileasca, am adauga noi, daca mai era necesar, faptul ca persoana ascunde probe de natura sa dovedeasca comiterea unei infractiuni!


Asadar, perchezitia corporala este o masura exceptionala. Ea poate fi autorizata  de catre anumite organisme judiciare, expres si limitativ prevazute de lege, numai in imprejurari deosebite, respectiv in cazul savarsirii unei fapte prevazute de Legea penala.
Va trebui sa constatam (daca vrem ori daca suntem in masura) si sa recunoastem (numai daca vrem) ca Jandarmeria Nationala a capatat prin demersul legislativ ori si-a insusit in mod pervers (cu complicitatea celor pe care ii apara in realitate) cele mai insolite si mai de neimaginat prerogative, si anume: DREPTUL DE A PERCHEZITIONA CORPORAL ORICAND, ORIUNDE SI PE ORICINE.


N.M.: Mai multe despre această speţă juridică se pot citi aici: http://www.juridice.ro/108604/perchezitie-corporala-pe-strada-viata-privata-putere-discretionara-a-politiei-cedo-gillan-si-quinton-vs-marea-britanie.html

Leave a Comment

Va invit sa comentati cat doriti, dar tineti minte ca ele sunt blocate inainte de a fi aprobate, asa ca nu va inghesuiti si nici nu va obositi sa comentati idiotenii sau sa spamati. Aici eu sunt tiranul si eu permit care comentarii vor apare si care nu. Spor!

Share

Converted studiopress theme | Best search engine | Free unlimited email by Blogger Templates